INTELIGENTA ECONOMICA, componenta esentiala a STRATEGIEI de SECURITATE NATIONALA

Views: 2

Motto:

,,Intr-o lume unde datele au devenit ,,noul petrol,, iar granita dintre competitia comerciala si securitatea nationala s-a sters, Inteligenta Economica (IE) nu mai este doar un avantaj ci o conditie de supravietuire. Inteligenta Economica a viitorului analizeaza necesitatea ca IE sa intreprinda o mutatie si sa asigure noi misiuni care se refera la dezvoltarea economica, intarirea coeziunii sociale si protectia intereselor noastre vitale. Aceasta mutatie trece printr-o schimbare de atitudine si o maniera de a gandi diferit, deschisa la schimbarile mondiale si la noile tehnologii. IE a viitorului constituie o baza de plecare care ar putea dezvolta o IE crecuta, conducand la punerea in practica a unei securitati globale,,

Thyery de MONTBRIAL, Presedinte IFRI

INTELIGENTA  ECONOMICA, poate fi definita ca fiind ansamblul activitatilor de cautare, colectare, prelucrare si distribuire a informatiilor utile actorilor economici in scopul exploatarii acestora  in vederea optimizarii productiei si exportului de produse si servicii pe pietele internationale.

Ea se bazeaza pe trei piloni:

• vigilenta si monitorizare a pietelor, tehnologiilor si a concurentei pentru a anticipa schimbarile,
• securitate informationala prin protejarea patrimoniului material si imaterial al unei entitati economice: secrete comerciale, brevete de inventii, know-how, criptarea comunicatiilor pentru intern si extern,
• influenta care se exprima prin capacitatea de a promova interesul comercial si de a modela modul de afaceri in interesul propriu(lobby,diplomatie economica)

1-COMERTUL ca arma in ,,noua jungla geopolitica,, caracterizata  de instabilitate, rivalitati, protectionism, sanctiuni unilaterale, tarife vamale ridicate este ajutat de IE ca intreprinderile romanesti sa navigheze printre aceste blocaje. De asemenea, suveranitatea tehnologica, cu referire la lupta pentru controlul lanturilor de aprovizionare critice ca: semiconductori, pamanturi si metale rare necesare dezvoltarii noilor tehnologii si IA. Pentru aceasta este nevoie de o cartografiere atenta a riscurilor  de dependenta fata de tarile ostile. Obsevam deci, ca, granita dintre spionajul economic si tehnologic ,,clasic,, si colectarea legala de informatii devine tot mai difuza.

2-IMPACTUL noilor tehnologii si IA, reprezinta insusi motorul care transforma modul in care folosim IE in procesul de colectare si valorificare a informatiilor prin monitorizarea in timp real, prin web scraping, a stirilor. De asemenea, prin IA se realizeaza o analiza predictibila si o identificare rapida a tiparelor ascunse printr-o procesare cu o viteza uriasa a volumelor de date. Totusi, IA, poate fi folosita pentru crearea de stiri false care sa prabuseasca increderea in actiunile unei companii concurente, de aceea o prioritate de securitate economica devine protejarea propriilor modele de IA impotriva ,,otravirii datelor,, printr-o criptare solida.

3-O noua PARADIGMA: de la REACTIV la PREDICTIV, se modifica perceptia IE care nu mai inseamna doar sa stii ce face competitorul, ci sa anticipezi unde va lovi urmatoarea criza geopolitica folosind algoritmi ai MACHINE LEARNING.(ex. folosirea IA pentru a analiza tensiunile diplomatice si militare dintre SUA si CHINA in privinta TAIWANULUI care pot afecta furnizarea de micro-procesoare, sau tensiunile din ORIENTUL MIJLOCIU cu implicarea ISRAEL-SUA-IRAN si impactul lor asupra pretului petrolului, sau razboiul UCRAINA-RUSIA care se rasfrange negativ asupra economiei UE, etc.

STRATEGIA de IE a ROMANIEI

Aceasta trebuie sa aiba in vedere o realitate dura si anume ca, in ,,jungla geopolitica,, actuala, statele nu mai sunt doar arbitrii, ci, au devenit jucatori activi care isi sustin actorii economici proprii.

ROMANIA, se afla intr-o pozitie asimetrica, unde companiile autohtone, IMM-urile se lupta pe doua fronturi: cu o politica fiscala romaneasca care sufoca prin suprataxe munca si dezvoltarea capitalului romanesc si pe un alt front cu prezenta pe piata a unor corporatii gigant, care se bucura de privilegii din partea legislatiei romane, corporatii care dispun de bugete de securitate si cercetare mai mari decat cele ale unor ministere romanesti.

Vom prezenta in randurile urmatoare, cateva idei de concepere a noii Strategii de IE si rolul serviciilor de informatii romane:

1- Pilonii Strategiei Nationale de IE, nu trebuie sa se rezume exclusiv pe protectie, ci sa treaca la ofensiva informationala, definind clar domeniile in care ROMANIA are un avantaj competitiv sau dependenta strategica. Exemplu: cybersecurity, IT, energie nucleara si regenerabila, agricultura procesata, industria de aparare. In acest sens, este importanta realizarea unui parteneriat public-privat si crearea unei platforme securizate prin care statul sa ofere companiilor romanesti ,,briefinguri,, de oportunitati pe pietele externe sau alerte privind intentii de preluare ostile a companiilor romane. Putem folosi pentru atingerea acestor obiective  diplomatia economica proactiva prin transformarea atasatilor comercianti de la ambasade in adevarati senzori ai IE, capabili sa identifice oportunitati de afaceri inainte de a se stabili licitatii oficiale. Avem si alte mijloce la dispozitie: Camera de comert si industrie a ROMANIEI si Camerele bilaterale de comert, care pot deveni motoare de dezvoltare a IE.

2- Serviciile de informatii romanesti, specializate in spionaj economic si tehnologic, ar trebui sa puna la dispozitie informatii utile mediului de afaceri romanesc prin Ministerul economiei si comertului, atat pentru agentii economici de stat, dar si privati, tinand cont de faptul ca toti contribuie la PIB-ul ROMANIEI si finanteaza serviciile de informatii prin alocari de la bugetul de stat.

De asemenea, serviciile de informatii au obligatia sa protejeze interesele economice ale ROMANIEI prin monitorizarea investitiilor straine care pot ascunde interese geopolitice prin preluarea unor companii si unitati economice sau tehnologice de interes strategic pentru tara noastra.

De aceea, contraspionajul economic trebuie sa asigure o protectie  a companiilor romane fata de metodele de ,,intelligence competitiv,, practicate de corporatii straine pentru a elimina concurenta romaneasca.

In acest sens, sunt utile auditurile de securitate subventionate pentru companiile romanesti de importanta strategica si depistarea breselor de securitate din interior care vizeaza brevete de inventii si inovatii, strategii de licitatii ale firmelor romanesti. Intelligence-ul economic trebuie privit ca un ,,Scut si Busola,, pentru companiile romanesti care exporta, SIE avand obligatia sa puna la dispozitie harti de risc de expropiere neasteptate, lovituri de stat sau schimbari legislative neprevazute, cat si identificarea concurentei neloiale din partea unor corporatii care practica mita sau santajul politic si diplomatic.

3- ASIMETRIA fata de marile corporatii trebuie combatuta prin crearea Centrului National de Inteligenta Economica, care sa serveasca drept unitate de analiza pentru firmele care nu-si permit departamente proprii de spionaj economic.

De asemenea, este nevoie de stimularea patriotismului IE prin incurajarea unui ecosistem n care elitele din cercetare, mediul de afaceri si serviciile de informatii sa colaboreze pentru a pastra in tara proprietatea intelectuala pe care sa o valorifice in interes national.In acest context,este nevoie ca IA sa fie folosita la nivelul statului prin implementarea unor sisteme IA care sa monitorizeze zilnic baze de date globale. Ar trebui, ca I.E.M. (Institutul de Economie Mondiala) al Academiei Romane si Institutul Financiar-Bancar, sa fie cuprinse in acest efort national de dezvoltare si protejare a companiilor romanesti. ATENTIE, insa la modul de control asupra sistemului pentru a nu fi orientat cu precadere pentru protejarea si promovarea ,,firmelor de casa,, ale partidelor sau grupurilor de interese nelegitime.

In concluzie, strategia nationala de Inteligenta Economica, trebuie sa aplice metoda ,,razboiului de guerila economica,, pentru a face fata gigantilor economici si tahnologici, de aceea este nevoie ca serviciile de informatii sa fie ,,radar si scut,, pentru interesele comerciale ale ROMANIEI.

ECONOMIA SOCIALA/IE(Inteligenta Economica)

Economia Sociala este considerata un pilon centrala si o componenta fundamentala a IE si Inovarii Sociale (IS), dar nu sunt identice.

Economia Sociala ca motor al inovarii.

Daca Inovarea Sociala (IS) reprezinta procesul (ideea noua de a rezolva o problema sociala), Economia Sociala (ES) este vehiculul (structura juridica si economica) prin care aceasta idee este pusa in practica, prin entitati specifice: cooperative, asociatii, fundatii, intreprinderi sociale, toate aceasta structura face parte din economia sociala. Scopul acestora NU este de a maximiza profitul pentru actionari, ci reinvestirea lui pentru o misiune sociala (integrarea persoanelor cu dizabilitati pe piata muncii sialtele). Intre cele doua componente exista diferente de nuanta care se refera la: ES este un sector al economiei format din organizatii specifice care se centreaza pe statutul juridic si guvernare democratica, iar IS este un proces care vizeaza solutii noi la nevoi sociale si pe impactul si noutatea solutiei.

De ce ES este considerata parte a IS?

In UE, ES este considerata ca un ecosistem unde se ,,naste,, inovarea sociala, creativitatea comunitatilor locale, fiind organizatii comunitare, ele identifica nevoi pe care statul si piata libera le neglijeaza.

De asemenea, se schimba modul in care se fac afaceri prin prioritizarea omului in fata capitalului, ceea ce inseamna in sine, o mare inovare sociala.

Modelul de ES tinde sa devina mai rezistent in perioade de criza, oferind solutii inovatoare de subzistenta pentru comunitati vulnerabile.

In concluzie: nu orice intreprindere sociala este neaparat ,,inovatoare,, dar ES ofera cel mai fertil teren pentru IS, deoarece structura sa permite experimentarea unor solutii care NU sunt dictate de profitul imediat. Exemplu de succes care a devenit un model de IS este reteaua de intrajutorare Grameen Bank, fondata de Muhammad YUNES, care a transformat sistemul financiar care se adreseaza Nevoii Sociale a persoanelor sarace care nu pot avea acces la imprumuturi bancare din lipsa garantiilor colaterale, fiind nevoite sa apeleze la camatari.

Inovarea sociala, a creat micro-credite bazate pe incredere si solidaritate de grup, NU pe bunuri materiale.

Daca un membru al grupului nu poate plati, grupul il ajuta, eliminand nevoia de garantii bancare. Acest vehicul de ES, ca o intreprindere sociala unde imprumutatii sunt si actionari, a permis ca saracii sa devina ,,bancabili,, rata de rambursare a imprumuturilor depasind 98%, cu mult mai mult decat a bancilor.

In ROMANIA, prin diverse asociatii de micro-credite sau CAR-uri s-a reusit crearea unei retele de asemenea intreprinderi de economie sociala traditionale.

Anul 2025-2026, este momentul de varf pentru finantarea ES prin programe de coeziune care dispun de fonduri semnificative nerambursabile de la UE.

Astfel:

– Programul de Tranzitie Justa (PTJ) 2021-2027 ofera sprijin direct pentru IS existente care doresc sa dezvolte sau sa creeze locuri de munca ,,verzi,,.

Granturile nerambursabile  sunt de 50.000E si 300.000E/proiect si au drept obiective cresterea durabila a IS -urilor si celor de insertie prin investitii in tehnologie si personal. Judetele eligibile sunt: GORJ, DOLJ, GALATI, PRAHOVA, MURES

– Programul Educatie si Ocupare (PEO), vizeaza atat infiintarea de noi entitati cat si consolidarea celor existente prin sprijin pentru noi afaceri. In 2026 s-a publicat lista organizatiilor selectate ca administratori de grant, care pot acorda ajutoare de 100.000E unor antreprenori sociali care doresc sa lanseze noi intreprinderi in zone urbane sa in Delta Dunarii.

Liniile de finantare active pentru dezvoltare/inovare/scalare, sunt gestionate de Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene

-Programul de Inccluziune si Demnitate Sociala (POLDS), dispune de un buget de 2mldE /2025-2026 si se refera la dezvoltarea serviciilor sociale integrate in comunitati rurale si pentru dezvoltarea antreprenoriatului social ca metoda de combatere a saraciei si marginalizarii sociale.

-Programul pentru Dezvoltarea Competentelor-social Business Academy, care ofera formare profesionala  gratuita pentru viitorii antreprenori sociali indeosebi cei din  regiunile: Nord-vest, Centru, Nord-Est, ajutandu-i sa-si transforme ideile in afaceri viabile in 2027.

Modele de integrare a Inteligentei Economice in structuri administrative publice.

In FRANTA, IE este considerata o problema de suveranitate nationala, fapt pentru care a fost integrata in structurile administratiei publice, astfel:

– SISE (Serviciul pentru Informatii Strategice si Securitate Economica) care se ocupa de monitorizarea amenintarilor la adresa companiilor franceze, avand birouri in toata tara pentru a fi alaturi de IMM-uri.

– DGSI si Securitatea Cercetarii, care colaboreaza cu universitati si laboratoare de cercetare stiintifica pentru a preveni scurgeri de informatii sensibile despre brevete de inventii, dar si pentru protejarea furtului de creiere in fata strainilor. In FRANTA s-au creat programe de formare unde fosti ofiteri de intelligence transfera experienta lor catre managerii privati. In ROMANIA, ar trebui creat un SISE, subordonat guvernului care sa functioneze ca interfata a serviciilor de informatii si companii de interes strategic.

In ISRAEL, statul este ca un ,,incubator tehnologic,, in care serviciile de informatii sunt transformate in ,,motoare de crestere,, economica prin conceptul STARTUP NATIONAL, in care Unitatea 8200 (de elita a SIGINT) se bazeaza pe tinerii care lucreaza cu cele mai avansate tehnologii de criptare, IA, BIG DATA.

Dupa incheierea serviciului militar, veteranii unitatii sunt incurajati sa deschida STARTUP-uri, beneficiind de o retea de mentorat care nu este altceva decat transferul de talente si experienta. ISRAELUL din motive de riscuri geopolitice, nu depinde de tehnologie straina, dezvolta propriile modele de IA prin Unitatea 8299 si RD SUVERAN (adica de cercetare si dezvoltare).

In ROMANIA, ar trebui sa se incurajeze stimularea rezervistilor SIE/SRI/DIM pentru crearea de firme de securitate cibernetica sau IA, creand un ecosistem national care sa reduca dependenta de solutii sofware straine, dar sub un strict control pentru a se preveni derapaje(cazul Sebastian GHITA s.a .), firme de IT si de software care au contracte cu institutiile de stat.In prezent, ROMANIA are 150 STARTUP-uri active in domeniul IA, insa are nevoie de o directie strategica pentru a deveni competitive regional si global si a se preveni inghitirea lor de gigantii din domeniu.

Cred ca, ar fi nevoie de un Centru de Alerta Economica, care sa nu fie un alt organism birocratic, ci ca o entitate hibrida, un nod agil de informatii externe si o forma de consultanta de risc.

21 feb.2026       

Gl.bg.(rtr) Gheorghe DRAGOMIR

Presedintele Centrului de Etica si Strategii